Stuff 100

Care e diferenta intre o ceapa degerată şi un om care se duce să mănânce cateodată dintr-un vagon? Chiar nu se simte ? Vagonul reprezintă foiţa de miez a ţelului nostru comun. Cred că cea mai bună iluzie pe care cineva poate să o publice este becul cu miez de sâmbure de banană.
Nu mai contează cine a adus coaja. Acum e dezgolită. Şi mai este încă puţin şi se termină traiectoria unind ce se duce când ajunge să se oprească.
That is all folks!

Stuff 11

Niciodată nu e prea târziu pentru a face un lucru cât de cât important dacă stăm să privim in zarea libertăţii noastre, a noastre a tuturor, specie umanoidă ce ne tragem din maimuţa aceea care se învârte prin copaci după frunze galben-argintii ce ne trezesc sentimente profunde si adânc băgate in ceaţă cu acest articol.

Sunt roman

"Sunt român. Prefer sa ies la un friptan sau mic cu prietenii decât sa văd un film bun. Îmi place să cred ca aşa a fost dat sa fie, in momentul în care pierd. Cad nervos când pierd. Cad nervos când caştig. Votez <escu> si mă implic afectiv in toata viaţa politică. Dar de la distanţă.

Cred cu tărie ca mă va durea burta daca mănânc harbuz (a se citi pepene sau lubeniţă) şi dacă beau lapte.

Imi ţin peştele din sticlă pe televizor. Şi imi place.

Am înteles că unii au câştigat la meciul cu noi. Ei, bravo lor, lipseste doar un borş. Faci tu cinste?"

Photoshop. Helping the ugly since 1988

Memoria grupului

Un subiect foarte incitant pentru unii, si dezamagitor pentru altii ,nu pentru topicul absolut banal ci mai ales pentru posturile fermecatoare ale tinerilor colegi ce incearca sa isi impuna punctele de vedere.
Si da. Chiar reinventam roata. Asta nu e nici o problema, cat timp nu facem pana.

In memoria grupului...

oprescu-va pe Blaga

Autostrada zburatoare. In fata casei. E rezolvat tot, chiar si problema zgomotului, cu gradinile suspendate ale lui Videanu, care vor fi ca o perdea acustica.

relatie confluenta inchisa la R, T si SRew

Asta ar mai lipsi daca ar trebui sa scriem cateva cuvinte despre relatia noastra cu ceilalti oameni. O impresie personala: de prea multe ori oamenii vorbesc despre relatia lor cu semenii ca despre ceva foarte abstract, neimplicandu-se deloc insa in ea, ci vorbind de-afara, in termeni stintifici chiar, sau dupa "oracolele" din reviste/net. Toti considera ca, aplecandu-se asupra acestui subiect delicat, reusesc intr-un fel sa isi dreaga relatiile cu semenii. Ma refer la relatii de prietenie, amicitie, etc.
Vrand-nevrand trebuie sa fac o analogie cu lumea software. Ce ar fi daca in loc sa navigam pe internet, am petrece o groaza de timp prin options-urile tools-urilor browser-ului? Probabil ca nu am mai naviga pe internet, ci am sti sa schimbam cele mai detaliate setari, pentru ca sa ce?
Cam asa sta si treaba cu o relatie. Ce se intampla daca am vorbi toata ziua despre meta-relatie? Ce s-ar intampla daca in fiecare zi i-am spune amicului nostru ca trebuie sa vorbim mai mult, ca trebuie sa ne intelegem asupra "ghemului" ?
I disagree.